Alte aventuri cu Romtelecom - 2013

Alte aventuri cu Romelecom - 2013

   După aventurile cu Romtelecom de aici și mai ale cele de aici, ultima fiind edificatoare cu privire la pregătirea angajaților de la suport, a urmat o perioadă mai calmă. Până prin aprilie 2013. Un șef de-al meu urma să părăsească definitiv România, el fiind cetățean german. Avea abonament de internet, pe numele lui, de la, ați ghicit, Romtelecom. Nu știu din ce motiv, tipul nu avea telefonie fixă, avea un ADSL tras de la un vecin, proprietarul clădirii sau ceva asemănător.

Profesionalism la Romtelecom

   Vine șeful la mine, mă roagă să vorbesc eu cu Romtelecom-ul pentru rezilierea contractului undeva prin iunie. Caut pe situl lor, găsesc o adresă de email de genul rezilieri@romtelecom.ro. Scriu un email, atașez pașaportul titularului și formularul de reziliere.
   Trec 10 zile. Nimic. Mai trimit odată, cu precizarea că omul dorește să primească un răspuns, să plătească tot ce e de plată până la închiderea contractului, că pleacă din țară, ca vorbește bine germana dar stă mai rău cu engleza și mult mai rău cu româna. Mai trec 10-15 zile - nimic. Fiind o companie de comunicații, mi se părea normal să primesc un răspuns dotat cu vreun număr de înregistrare, eventual o factură, ceva.
   Mai trimit un email, forward la forward la forward, să se vază ce conștiincios mi-s, de încerc să îi anunț cu cel puțin 2 luni înainte, și ce delăsătoru sunt ei... Mai trec încă 10 zile.
   Pun mâna pe telefon și-i sun. Mi-au spus că nu găsesc abonatul respectiv. Le-am trimis încă odată pașaportul, mai era un document de identitate, dar și o factură de-a lor. Cu precizarea că omul are direct debit, în fiecare lună îi iau bani de pe card, e musai să fie abonat, altfel devine furt calificat. Până la urmă l-a găsit. Îi pociseră numele rău de tot, d-aia nu-l găsea aplicația lor. Mă asigură că se ocupă.

Romtelecom - extrem de conștiincioși

   Între timp, șeful plecase deja în Germania să-și aranjeze ploile pe acolo, dar soția lui era încă în România. Vorbeau pe email și Skype. Mă sună șeful din Germania pe mobil să mă întrebe ce i-am făcut... Că nu mai are soția lui internet și că plătesc averi la mobil...
   Pun mâna pe telefon, sun la cretini, pardon, Romtelecom. Le spun că au călcat pe bec, că era vorba să oprească telefonul abia peste o lună. Mă asigură că se ocupă, restabilesc legătura în maxim două ore. Conviins fiind (a se citi prostit), îmi văd de ale mele. Mai trec două zile.
   Deoarece prevesteam vremuri căcăcioase după plecarea neamțului, eu deja mă apucasem să-mi caut o casă. Și am găsit-o. În Constanța. Deja eram la a doua vizită, cu consoarta și copiii. Întrucât le-a plăcut și lor casa, am bătut palma cu proprietarii, apoi am purces spre Eforie Nord să prindem niște soare. Mă sună șeful, ce se mai aude cu internetul lui?!?!
   Sun la cretini, cer cu un superior, nu vor să mi-l dea; solicit ca in următoarele 10 minute să restabilească internetul în locație. Mă asigură că o să. Aștept juma' de oră, sun la doamna soața șefului. N-are internet, nu a venit nimeni. Sun iar la cretini (a se citi suport tehnic). Mă asigură că se rezolvă "nu se poate" întrucât tre' să facă un contract nou iar noile reguli nu permit să contracteze ADSL pe mațul altuia de voce.

Puterea șefilor

   Întrucât posed un "smartfon", mulțumită cartelei albastre, am acces la internet și intru pe Google să văd cine mai e director pe la Romtelecom. Găsesc toată echipa. Le desenez un email. Îmi strâng echipa (consoarta și copiii) și mă îndrept spre o cârciumă. Sună telefonul. De la Romtelecom, o persoană mai sus pusă. Îi povestesc ce și cum. Mă asigură că vor remedia eoroarea în cel mai scurt timp.
   Terminăm de înfulecat, o luăm tiptil spre București. Mă sună soția șefului. Au sunat-o de la Romtelecom să-și ceară scuze, vine pronto o echipă să o conecteze.
   N-am apucat să ajung la Drajna, sună persoana sus-pusă de la Romtelecom: s-a rezolvat. A sunat și la soția șefului s-o anunțe că are internet și să-și ceară scuze. Sun și eu la soția șefului: da, are internet.