Întrucât serviciile televiziunii locale lasă de dorit (în fiecare seară, la ora 24:00 fix, se întrerupe emisiunea pentru 5 minute, chiar în timp ce la AXN SciFi este Star Trek) mă decid să schimb furnizorul de sârmă. Întrucât alt local nu mai există, iau la studiat ofertele Digi, Boom, Akta, Dolce, etc. Ca preţ câştigă Digi. Pe mine mă interesa Akta, aveau în grilă Universal Channel şi Sci-Fi Channel.
Sun la Akta: "da, avem dar posturile astea sunt pe sateliţi diferiţi, nu puteţi merge cu 3 televizoare pentru că trebuie orientată antena". După mai multe discuţii, m-au sfătuit să achiziţionez o antenă ovală, cu 2 LNB-uri. A început să-mi dea şi detalii tehnice cu duiumul. Mi-a trecut. Aşadar a rămas Digi.
Mai 2010. Întrucât eu eram ocupat la multinaţională, trimit nevasta să negocieze. Noi vrem 3 televizoare independente. Ajunge fata la magazin, acolo a îmbrobodit-o aia cum că nu ne vinde 3 decodoare, ne vinde 2 - pe al treilea trebuie să-l închiriem. Ok, întrucât nu se ştia când se va pune în funcţiune, alege plata în rate şi pentru decodoare. Cu diferenţa de bani a cumpărat un modem USB (pentru că au minţit că nu mai au d-alea gratuite, custodie, etc) pentru un abonament DigiNet Mobil. Cadou pentru mine întrucât se apropia ziua mea.
Vine fericită acasă: vom avea Digi!!! Apar şi eu de la serviciu: unde e antena? P-aia tre' s-o cumpăram noi (de la ei). Când or avea, că acuma n-au. După vreo lună găsim antene. Sus în maşină, hai la ei! Acolo (Libertaţii) dăm de o angajată competentă rău. Ne vinde antena, 50 lei, apoi eu îmi manifest curiozitatea cu privire la harta acoperirii DigiNet-ului şi a DigiMobilului. Mă trimite acasă să mă uit pe net. Încerc s-o lămuresc că la mine acasă nu funcţionează DigiNet-ul, dar că, în principiu, dacă am acoperire, pe loc semnez contract pentru 3 telefoane DigiMobil. Îi pare rău, nu are cum să ne ajute, harta aia nu este contractuală, aşadar nu o au...
O rog pe domnişoara cea destoinică să arunce o privire pe contractul nostru. Pentru că noi suntem mai ciudaţi şi vrem 3 televizoare. Merge antena asta cu toate 3? "Păi nuuuu, vă trebuie un lenebe special". Îi explic donşoarei că io nu ştiu ce e aia LNB. Ea, draguţă, mă trimite în talcioc să cumpăr unu cu 3 ieşiri. Explic cum că aş vrea să iau unul de la ei, pentru că nu sunt dispus să merg în târg, nu mă pricep la chestiile astea şi că nu doresc să-mi petrec weekendurile plimbându-mă prin târguri cumpărând chestii pe care ar trebui să le aibe ei în magazin.
Convins că am vorbit la pereţi, decid să comunic doleanţa mea tehnicianului care va veni să-mi monteze sistemul. She agrees.
A doua zi sun la numărul indicat de duduie, vorbesc cu un nene. Îi spun ce vreau. Amabil mă anunţă că el nu cumpăra LNB-uri şi nici nu are pe stoc. Închid. Sun nevasta, o rog pe ea să-i sune pe tehnicieni, poate s-o găsi vreunul care să vrea bani. Primeşte mai multe promisiuni că va fi sunată înapoi. Ne vedem de ale noastre.
Între timp constat că, dacă ies în balcon, cu o prelungire USB, pot să prind internetul de coadă. Pun mâna pe telefon, sun la ei: în locaţia de pe contract nu am semnal. Fac ăia tichet, notez numărul.
După căteva zile îi sun iar: pot trimite SMS-uri de pe acel modem? Nu.
Trec două luni. Sun la ăia să-i întreb de semnal pe autostrada A1. N-au. La mine în oraş? N-au. 2 tichete, ne luăm rămas bun.
Surpriză, s-a deschis o nouă televiziune locală. Internet + TV = 39 lei. Semnez contractul. Între timp echipamentele RCS-RDS (inclusiv modemul ăla) zac într-un sertar. Antena este înghesuită în spatele unui dulap. Ura!
Februarie 2011. După 8 luni primesc un telefon: RCS-RDS mă anunţă că au îmbunătăţit semnalul prin zonă. Mă umflă râsul: "stimate domn, eu între timp am făcut şi un copil! Are 3 luni deja...". Colegii au auzit discuţia, erau pe jos de râs. Dar avea omul dreptate, merge DigiMobilNet-ul. Dar nu liber, aşa cum scrie în contract. Nuuu, se pot trimite emailuri numai prin serverul lor. Care ajung direct în SPAM, în cel mai bun caz. În general nu prea ajung, pentru că serverul meu de email (unde sunt mai multe domenii) respinge emailul ca find relay neautentificat. Şi are dreptate... Sun eu să facem tichet: vreau email! "Da' cine sunteţi? Aaa, nu sunteţi titularu'? Nu se poate, trebuie să vorbim cu titularu'". Le dau titulăreasa care le spune că mă deleagă pe mine. "Eeee, altă poveste! Aşa da. Dar cu emailul nu se poate, astea-s regulile". Îl rog să-mi arate în contract unde scrie ca internetul este restricţionat. Răspunde prompt "păi nu e". Discuţie penibilă e, nu e, ba e că nu pot folosi portul 25, nu, ca nu se pune, etc... Pe scurt, nu se poate.
Mai trece o lună. Sun la ei că vreau email. Nu se poate, titularu' e la maică-sa. Mă las păgubaş. Aşez modemul frumos la locşorul lui din sertarul cu echipamente nefolositoare RCS-RDS.
August 2011. Sună RCS-RDS. Vor cu nevasta. Îi trag de amigdale, ce vor de la ea? Păi să vadă ce-i cu contractul. Îi spun că nu e mare lucru de văzut, într-un an şi trei luni noi ne-am abonat în altă parte, nu era să aşteptam pensia şi RDS-ul. Îi dau numărul nevestei. Mă sună nevasta, că au sunat-o ăia şi că vor echipamentele înapoi. Le-a dat numărul meu, că ea e cu copilul...
Sună RCS-RDS. Că echipamentele. Le vor. Dar e musai să aduc şi nevasta, că ea e titular. Le spun că avem copil mic, ei răspund că nu durează mult... Nevasta bucuroasă că goleşte sertarul dedicat RCS-RDS, e de acord, caută un sediu aproape de noi care să fie deschis sâmbăta. Găsim Libertăţii. Mă rog să nu mai fie tuta aia de data trecută.
Sâmbătă, mă scol cu noaptea-n cap (eu tot la multinaţionala cu program prelungit lucrez; a venit criza, au mai concediat popor iar amărâţii care au rămas şi-au mai luat nişte atribuţii în plus) să mergem la RCS-ul lu' peşte să returnăm fiarele. Eu de fapt voiam câteva ore de somn în plus. Ajungem. Cineva, acolo sus, mă iubeşte. Nu mai este tuta la birou, este un tut* pletos cu ochelari şi aer intelectual. Este o altă tută, dar la biroul de contracte noi.
Norocul nostru. Tuta numără muşte, la ăstălalt la birou - coadă. Vaca aia se putea face utilă cumva, măcar să facă un Solitaire, ceva. Nu, stătea la birou şi privea în gol... Se face ora 12, ne anunţă cu o grimasă de parcă ar fi muşcat dintr-o lămâie cum că se închide peste o oră. Începe să-şi umple frigiderul. Toţi ăştia de la coadă îi înfundam carne pe sub mustăţi şi-i doream tot binele din lume. Unii din faţa noastră, după 2 ore de aşteptat, au fost trimişi acasă pentru că nu au telefoane pe stoc. Fraierii vroiau să-şi mai ia un telefon. Vaca continua să numere muşte... Nici cartele nu aveau, aşa că au mai plecat unii, spre bucuria noastră.
Vine rândul nostru. După două ore şi jumătate. Aia mică deja făcea ca trenul. Ajungem la poetul nostru neînţeles şi-i povestim ce vrem. Omu' ne cere raportul de la echipa tehnică. N-avem. Păi nu se poate. Ca să ia echipamentele înapoi, lui îi trebuie un proces-verbal de noninstalare de la tehnicieni cum că nu sunt condiţii. Îi spun să-mi dea o coală de hârtie că-i fac io un proces-verbal de incompetenţă şi, cu ăla, îmi poate primi echipamentele înapoi. Hăhăială în sală.
Până la urmă încep să văd negru. Poetul nu avea instrucţiuni pentru asemenea evenimente, aia mică nu mai avea răbdare, nevasta era în pragul disperării iar mie-mi venea sa dau cu pletosul de toţi pereţii. Îi comunic omului că eu nu plec cu echipamentele acasă. Îi arăt numărul de la care am fost sunat pentru returnarea echipamentelor. Se apucă omul să-şi sune supervizorul. Sâmbătă. Ăla e deja beat printr-o crâşmă. Sună la altul. Mai sună pe unul. Răspunde. Dialoghează zece minute, salută, închide, se întoarce spre noi zâmbind: fără raport tehnic nu am cum să preiau echipamentul. Pun mâna pe telefon să sun la RCS-RDS. Pe soţie am rugat-o să sune la OPC, poliţie, jandarmi sau pompieri. Răspunde o tanti, îi explic situaţia. Dânsa doreşte să comunice cu pletosu'. După câteva minute de conversaţie, pletosul îl sună înapoi pe supervizor. Amândoi stabilesc că OK, trebuie completat formularu patrusutepaişpe. Predăm echipamentul. Dar nu tot, antena putem s-o păstrăm, e a noastră, am cumpărat-o. Cu tot cu LNB.
Dacă tot sunt acolo, îmi manifest dorinţa arzătoare de schimbare a titularului pentru DigiMobilNet. "Dar cu ce vă deranjează"? Îi explic. Amicul e idiot de-a dreptul. Nu se poate, trebuie reziliat contractul şi fac altul pe numele meu, minim 12 luni, altfel plătesc taxă de prost de 50 lei. N-am ţuşpicu' la mine, renunţ. Plecăm înjurând. Toată lumea din sală răsuflă uşurată (se termina programul, remember?)...
După câteva zile sun la RCS-RDS. Schimbare de titular. Vreau să mă asigur că poetul ăla nu băsmea. Operatorul îmi spune că se va interesa şi mă va suna înapoi. Ca idee, i-am spus, dacă ajung la ei cu reziliere, apăi reziliat rămâne.
Mă sună RCS-RDS. Nu se poate schimba titularul. Reziliere şi reabonare pe minim 12 luni, altfel taxă de prost, 50 lei. Îmi bag picioarele!
Am pus antena la vânzare pe okazii. Am dat-o cu 130 lei.
___
* - masculinul de la tută, aveţi ceva-mpotrivă?
Sun la Akta: "da, avem dar posturile astea sunt pe sateliţi diferiţi, nu puteţi merge cu 3 televizoare pentru că trebuie orientată antena". După mai multe discuţii, m-au sfătuit să achiziţionez o antenă ovală, cu 2 LNB-uri. A început să-mi dea şi detalii tehnice cu duiumul. Mi-a trecut. Aşadar a rămas Digi.
Mai 2010. Întrucât eu eram ocupat la multinaţională, trimit nevasta să negocieze. Noi vrem 3 televizoare independente. Ajunge fata la magazin, acolo a îmbrobodit-o aia cum că nu ne vinde 3 decodoare, ne vinde 2 - pe al treilea trebuie să-l închiriem. Ok, întrucât nu se ştia când se va pune în funcţiune, alege plata în rate şi pentru decodoare. Cu diferenţa de bani a cumpărat un modem USB (pentru că au minţit că nu mai au d-alea gratuite, custodie, etc) pentru un abonament DigiNet Mobil. Cadou pentru mine întrucât se apropia ziua mea.
Vine fericită acasă: vom avea Digi!!! Apar şi eu de la serviciu: unde e antena? P-aia tre' s-o cumpăram noi (de la ei). Când or avea, că acuma n-au. După vreo lună găsim antene. Sus în maşină, hai la ei! Acolo (Libertaţii) dăm de o angajată competentă rău. Ne vinde antena, 50 lei, apoi eu îmi manifest curiozitatea cu privire la harta acoperirii DigiNet-ului şi a DigiMobilului. Mă trimite acasă să mă uit pe net. Încerc s-o lămuresc că la mine acasă nu funcţionează DigiNet-ul, dar că, în principiu, dacă am acoperire, pe loc semnez contract pentru 3 telefoane DigiMobil. Îi pare rău, nu are cum să ne ajute, harta aia nu este contractuală, aşadar nu o au...
O rog pe domnişoara cea destoinică să arunce o privire pe contractul nostru. Pentru că noi suntem mai ciudaţi şi vrem 3 televizoare. Merge antena asta cu toate 3? "Păi nuuuu, vă trebuie un lenebe special". Îi explic donşoarei că io nu ştiu ce e aia LNB. Ea, draguţă, mă trimite în talcioc să cumpăr unu cu 3 ieşiri. Explic cum că aş vrea să iau unul de la ei, pentru că nu sunt dispus să merg în târg, nu mă pricep la chestiile astea şi că nu doresc să-mi petrec weekendurile plimbându-mă prin târguri cumpărând chestii pe care ar trebui să le aibe ei în magazin.
Convins că am vorbit la pereţi, decid să comunic doleanţa mea tehnicianului care va veni să-mi monteze sistemul. She agrees.
A doua zi sun la numărul indicat de duduie, vorbesc cu un nene. Îi spun ce vreau. Amabil mă anunţă că el nu cumpăra LNB-uri şi nici nu are pe stoc. Închid. Sun nevasta, o rog pe ea să-i sune pe tehnicieni, poate s-o găsi vreunul care să vrea bani. Primeşte mai multe promisiuni că va fi sunată înapoi. Ne vedem de ale noastre.
Între timp constat că, dacă ies în balcon, cu o prelungire USB, pot să prind internetul de coadă. Pun mâna pe telefon, sun la ei: în locaţia de pe contract nu am semnal. Fac ăia tichet, notez numărul.
După căteva zile îi sun iar: pot trimite SMS-uri de pe acel modem? Nu.
Trec două luni. Sun la ăia să-i întreb de semnal pe autostrada A1. N-au. La mine în oraş? N-au. 2 tichete, ne luăm rămas bun.
Surpriză, s-a deschis o nouă televiziune locală. Internet + TV = 39 lei. Semnez contractul. Între timp echipamentele RCS-RDS (inclusiv modemul ăla) zac într-un sertar. Antena este înghesuită în spatele unui dulap. Ura!
Februarie 2011. După 8 luni primesc un telefon: RCS-RDS mă anunţă că au îmbunătăţit semnalul prin zonă. Mă umflă râsul: "stimate domn, eu între timp am făcut şi un copil! Are 3 luni deja...". Colegii au auzit discuţia, erau pe jos de râs. Dar avea omul dreptate, merge DigiMobilNet-ul. Dar nu liber, aşa cum scrie în contract. Nuuu, se pot trimite emailuri numai prin serverul lor. Care ajung direct în SPAM, în cel mai bun caz. În general nu prea ajung, pentru că serverul meu de email (unde sunt mai multe domenii) respinge emailul ca find relay neautentificat. Şi are dreptate... Sun eu să facem tichet: vreau email! "Da' cine sunteţi? Aaa, nu sunteţi titularu'? Nu se poate, trebuie să vorbim cu titularu'". Le dau titulăreasa care le spune că mă deleagă pe mine. "Eeee, altă poveste! Aşa da. Dar cu emailul nu se poate, astea-s regulile". Îl rog să-mi arate în contract unde scrie ca internetul este restricţionat. Răspunde prompt "păi nu e". Discuţie penibilă e, nu e, ba e că nu pot folosi portul 25, nu, ca nu se pune, etc... Pe scurt, nu se poate.
Mai trece o lună. Sun la ei că vreau email. Nu se poate, titularu' e la maică-sa. Mă las păgubaş. Aşez modemul frumos la locşorul lui din sertarul cu echipamente nefolositoare RCS-RDS.
August 2011. Sună RCS-RDS. Vor cu nevasta. Îi trag de amigdale, ce vor de la ea? Păi să vadă ce-i cu contractul. Îi spun că nu e mare lucru de văzut, într-un an şi trei luni noi ne-am abonat în altă parte, nu era să aşteptam pensia şi RDS-ul. Îi dau numărul nevestei. Mă sună nevasta, că au sunat-o ăia şi că vor echipamentele înapoi. Le-a dat numărul meu, că ea e cu copilul...
Sună RCS-RDS. Că echipamentele. Le vor. Dar e musai să aduc şi nevasta, că ea e titular. Le spun că avem copil mic, ei răspund că nu durează mult... Nevasta bucuroasă că goleşte sertarul dedicat RCS-RDS, e de acord, caută un sediu aproape de noi care să fie deschis sâmbăta. Găsim Libertăţii. Mă rog să nu mai fie tuta aia de data trecută.
Sâmbătă, mă scol cu noaptea-n cap (eu tot la multinaţionala cu program prelungit lucrez; a venit criza, au mai concediat popor iar amărâţii care au rămas şi-au mai luat nişte atribuţii în plus) să mergem la RCS-ul lu' peşte să returnăm fiarele. Eu de fapt voiam câteva ore de somn în plus. Ajungem. Cineva, acolo sus, mă iubeşte. Nu mai este tuta la birou, este un tut* pletos cu ochelari şi aer intelectual. Este o altă tută, dar la biroul de contracte noi.
Norocul nostru. Tuta numără muşte, la ăstălalt la birou - coadă. Vaca aia se putea face utilă cumva, măcar să facă un Solitaire, ceva. Nu, stătea la birou şi privea în gol... Se face ora 12, ne anunţă cu o grimasă de parcă ar fi muşcat dintr-o lămâie cum că se închide peste o oră. Începe să-şi umple frigiderul. Toţi ăştia de la coadă îi înfundam carne pe sub mustăţi şi-i doream tot binele din lume. Unii din faţa noastră, după 2 ore de aşteptat, au fost trimişi acasă pentru că nu au telefoane pe stoc. Fraierii vroiau să-şi mai ia un telefon. Vaca continua să numere muşte... Nici cartele nu aveau, aşa că au mai plecat unii, spre bucuria noastră.
Vine rândul nostru. După două ore şi jumătate. Aia mică deja făcea ca trenul. Ajungem la poetul nostru neînţeles şi-i povestim ce vrem. Omu' ne cere raportul de la echipa tehnică. N-avem. Păi nu se poate. Ca să ia echipamentele înapoi, lui îi trebuie un proces-verbal de noninstalare de la tehnicieni cum că nu sunt condiţii. Îi spun să-mi dea o coală de hârtie că-i fac io un proces-verbal de incompetenţă şi, cu ăla, îmi poate primi echipamentele înapoi. Hăhăială în sală.
Până la urmă încep să văd negru. Poetul nu avea instrucţiuni pentru asemenea evenimente, aia mică nu mai avea răbdare, nevasta era în pragul disperării iar mie-mi venea sa dau cu pletosul de toţi pereţii. Îi comunic omului că eu nu plec cu echipamentele acasă. Îi arăt numărul de la care am fost sunat pentru returnarea echipamentelor. Se apucă omul să-şi sune supervizorul. Sâmbătă. Ăla e deja beat printr-o crâşmă. Sună la altul. Mai sună pe unul. Răspunde. Dialoghează zece minute, salută, închide, se întoarce spre noi zâmbind: fără raport tehnic nu am cum să preiau echipamentul. Pun mâna pe telefon să sun la RCS-RDS. Pe soţie am rugat-o să sune la OPC, poliţie, jandarmi sau pompieri. Răspunde o tanti, îi explic situaţia. Dânsa doreşte să comunice cu pletosu'. După câteva minute de conversaţie, pletosul îl sună înapoi pe supervizor. Amândoi stabilesc că OK, trebuie completat formularu patrusutepaişpe. Predăm echipamentul. Dar nu tot, antena putem s-o păstrăm, e a noastră, am cumpărat-o. Cu tot cu LNB.
Dacă tot sunt acolo, îmi manifest dorinţa arzătoare de schimbare a titularului pentru DigiMobilNet. "Dar cu ce vă deranjează"? Îi explic. Amicul e idiot de-a dreptul. Nu se poate, trebuie reziliat contractul şi fac altul pe numele meu, minim 12 luni, altfel plătesc taxă de prost de 50 lei. N-am ţuşpicu' la mine, renunţ. Plecăm înjurând. Toată lumea din sală răsuflă uşurată (se termina programul, remember?)...
După câteva zile sun la RCS-RDS. Schimbare de titular. Vreau să mă asigur că poetul ăla nu băsmea. Operatorul îmi spune că se va interesa şi mă va suna înapoi. Ca idee, i-am spus, dacă ajung la ei cu reziliere, apăi reziliat rămâne.
Mă sună RCS-RDS. Nu se poate schimba titularul. Reziliere şi reabonare pe minim 12 luni, altfel taxă de prost, 50 lei. Îmi bag picioarele!
Am pus antena la vânzare pe okazii. Am dat-o cu 130 lei.
___
* - masculinul de la tută, aveţi ceva-mpotrivă?
