16.03.2015

România în lume (la BBC, de fapt)

România în lume

   Dacă tot am dat cu ochiul pe BBC (acolo unde m-am lovit de ORIGINEA CURULUI), iată ce rezultate obțin câutând România:
   Una din cele mai sărace țări din Europa, drumuri pline de gropi; dar oriunde te uiți vezi biserici. Cică s-au construit câte 10 biserici pe lună, adică o biserică la 3 zile. Atenție, nu este vorba de zidirea unei biserici în 3 zile. Cireașa de pe tort este Catedrala Mântuirii Neamului.
   România oferă milioane de euro Bisericii Ortodoxe în fiecare an, susține BBC prin Tessa Dunlop, deși, încă o dată ni se atrage atenția, suntem "una dintre cele mai sărace țări din UE"; în 2009, FMI a trebuit să ne salveze... Deci, mai mult de 100 milioane euro pentru salariile preoților, dar și mai multe milioane pentru construcții și renovări de biserici.
   Remus Cernea, tras de limbă, dă din casă: "în multe cazuri, politicienii dau bani publici bisericilor; în schimb preoții îi sprijină în campanii electorale". Ba chiar afirmă că patronii firmelor ălora de construcții sunt personaje din anturajul acelor politicieni. Mă mir că nu îl cheamă ăia cu cătușele pe acest domn, să îl roage să golească tolba cu povești...
   Desigur, atât creșterea bisericii, cât și relația înaltelor fețe bisericești cu clasa politică sunt explicate de regimul extrem al lui Ceaușescu. O mulțime de lideri ortodocși au colaborat cu comuniștii "pentru a supraviețui". Liviu Andreescu ne explică cum că ăsta a fost motivul pentru care și în ziua de azi statul finanțeză multe activități religioase.
   Victor Opaschi, secretar de stat la Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, admite că există o strânsă relație între biserică și politicieni, în timpul campaniilor electorale, și că "nu e bine"nota 1. Și el dă vina pe comuniști, că au luat de la biserică, acum statul trebuie să dea înapoinota 2.
   Bon, până aici mi se pare mie că a fost interesant. Mai departe reporterul s-a întâlnit cu Arhiepiscopul Pimen, "singurul care a vorbit cu ea", și care admite că "nu toti preoții dau atât cât ar trebui" dar că biserica face destul de multă treabă în comunitate. Pai cum altfel? "Dacă toți banii folosiți pentru construcția de biserici ar fi dați săracilor, le-ar acoperi nevoile?" Și câtă dreptate are... cum să le dăm pește? Hai să-i învățăm să pescuiască că "noi avem o absolută nevoie de biserici noi". Care noi?
   Tineretul păcătos din București, care nu merge regulat la biserică, este de părere că banii pentru noua Catedrală ar fi mai bine cheltuți pe alte chestii.
   Dupe care, ma'am reporter a întâlnit-o pe Elena (de ziua Sfinților Constantin și Elena), care-și serba onomastica în costum tradițional maramureșean. Elena a invitat-o acasă pe reporterița care a tras cu ochiul prin casă să-i numere icoanele atârnate prin colțuri. Desigur, Elena s-a bunghit și se scuză: "suntem un popor religios (...) nu pierdem tradițiile și obiceiurile noastre".
   De strigoii și moroii din Argeș nu a scris nimic. Nici despre popa cel clarvăzător, Constantin Onu, cel care și-a scris data morții pe cruce. Multe ziare și site-uri povesteau (Curier, Cancan) despre asta, dar nu cred că a mai revenit careva acolo să verifice ce mai face preotul...


nota 1.
   Citez din jurnalul.ro: "Victor Opaschi a fost numit miercuri, prin decizie a premierului Victor Ponta, secretar de stat la Ministerul Culturii si Patrimoniului National.
   Victor Opaschi a fost mai bine de noua ani consilier de stat pentru cultura si culte al presedintelui Ion Iliescu, in cadrul departamentului de politica interna al Administratiei Prezidentiale."
   Citez de pe mediafax.ro: "Secretarul de stat la Secretariatul pentru Culte Victor Opaschi este acuzat de ACL Alba că a mers în mai multe parohii din judeţ, cerându-le preoţilor să îşi îndemne enoriaşii să îl voteze pe Victor Ponta în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale".
   Asta ca să ne lămurim ce-nvârte stimabilul domn.

nota 2.
   Să îi împrospătăm memoria. Cine a început? Iată ce zice http://www.historia.ro/:
   "Iubit de ţărani, cărora le dăduse pământ şi şcoli primare, domnul Unirii nu s-a bucurat de simpatia preoţilor. Prin Legea secularizării averilor mănăstireşti, din decembrie 1863, averea Bisericii a fost confiscată de stat. Iar prin Codul Civil, din 1865, actele de stare civilă au fost trecute, din grija Bisericii, în cea a statului. Naşterea, căsătoria, divorţul şi moartea - evenimente fundamentale ale trecerii omului prin timp - au fost scoase atunci de sub jurisdicţia ecleziastică.
(...)
   Confiscarea averii Bisericii a fost singura reformă a lui Cuza care nu s-a lovit de nicio împotrivire din partea oamenilor politici ai vremii. La început s-a spus că sunt avute în vedere doar averile mănăstirilor „închinate". Adică cele aflate sub ascultarea canonică a unor înalte instanţe bisericeşti aflate în afara graniţelor ţării. Nu cele duhovniceşti prezentau interes la momentul respectiv. Suprafeţele considerabile de teren deţinute de mănăstiri erau necesare statului modern pentru împroprietărirea ţăranilor."



loading...

Follow by Email