Se afișează postările cu eticheta Germania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Germania. Afișați toate postările

30.05.2016

Made in Germany - fascinant

   Ce aveți, măi oameni buni, cu calitatea germană? Pe bune, voi chiar mai credeți că nemții mai sunt cei de pe vremea bunicilor? Voi încă mai credeți că ei produc multe lucruri de calitate? D-aia l-ați votat pe Iohannis? Pentru că e neamț? Hai să vedem cu ce sporturi se ocupă nemții.

   La 27 mai 1971, 46 oameni au murit la Dahlerau într-un accident feroviar: un tren de pasageri s-a izbit frontal de unul de marfă. 41 erau copii. Cauza accidentului? Necunoscută. Mecanicul locomotivei de marfă dădea vina pe dispecer, dispecerul dădea vina pe mecanic. Dispecerul a murit la scurt timp într-un accident de mașină.

   Pe 3 iunie 1998, 101 oameni au murit și alți 100 au fost răniți într-un alt accident feroviar, la Eschede. 8 vagoane s-au făcut zob din cauze multiple:
  • Un sistem revoluționar de roți, conceput special pentru reducerea vibrațiilor, prost proiectat și insuficient testat pentru viteze mari. S-au gândit ei că dacă merge la tramvaie... hai cu ele și pe trenuri de mare viteză.
  • Cu câteva luni înainte de accident, autoritatea de transport din Hanovra a remarcat apariția uzurii mai devreme decât se estimase și a recomandat înlocuirea mai devreme a roților. Autoritatea a dat un avertisment tuturor instituțiilor care foloseau astfel de sisteme. Li s-a fâlfâit.
  • Din raportul de mentenanță s-a descoperit că opt călători și conductori s-au plâns de zgomote și vibrații neobișnuite venind de la boghiul cu roata defectă. Li s-a fâlfâit.
  • Cu o săptămână înaintea accidentului, roata care a cauzat dezastrul a fost găsită defectă la trei inspecții separate, inspecții profesioniste făcute cu ajutorul unei lanterne. Li s-a fâlfâit.
  • În ziua accidentului, fâșia exterioară a roții s-a rupt, penetrând vagonul și o banchetă. Un călator a observat. În loc să tragă semnalul de alarmă, titelul s-a dus să cheme conductorul să-i arate buba.
  • Deutsche Bahn, desigur, are și politici idioate, precum multe companii nemțești. Conform politicii conductorul trebuie să investigheze problema înainte de a opri trenul.
  • Conductorul a simțit trepidațiile neobișnuite ale trenului, dar a invocat faptul că trebuie să verifice el însuși avaria înainte de a trage semnalul de alarmă, conform politicii companiei. Ciudată reacție: ești într-un TGV, trenul se zbenguie sub tine, vine unul și-ți spune că ies fiare din podea... tu te duci să caști gura!
  • Podul sub care s-a întâmplat tragedia a fost și el proiectat prost: s-a dărâmat amplificând dezastrul.

   La 13 Septembrie 2009, un alt accident feroviar: două trenuri cu aburi, care transportau 250 de pasageri, s-au lovit din cauze necunoscute, în apropiere de localitatea Friedewald. 4 răniți grav, 48 răniți. Cauza? Neclară, se pare că unul din trenuri a plecat din stație fără permisiune.

   La 17 Iunie 2010, alt accident feroviar: 16 persoane au fost rănite, dintre care una grav, ca urmare a coliziunii dintre două trenuri lângă orașul Peine în regiunea Hanovra, în nordul Germaniei, un tren de marfă și un tren regional în care se aflau 66 de călători.

   La 29 Ianuarie 2011, accident feroviar: 10 morți, 43 răniți, coliziune între un tren de pasageri și unul de marfă lângă Hordorf in Saxony-Anhalt. Cică mecanicul trenului de marfa ar fi ignorat un semafor roșu. Totuși Deutsche Bahn ar fi fost principala responsabilă, având în vedere că la câțiva kilometri depărtare, în 2006, s-au ciocnit două trenuri de pasageri.

   Deși au avut accidente pe bandă rulantă, nu li s-a interzis să mai folosească trenurile. Astfel, la 13 Aprilie 2012, lângâ orașul Offenbach, un tren de pasageri s-a ciocnit cu un utilaj care lucra la întreținerea căii ferate. În urma impactului și-au pierdut viața 3 persoane și alte 13 au fost rănite. Trenul avea 35 de pasageri la bord și plecase din Frankfurt cu destinația Hanau.

   Stai și te întrebi la ce dracu' cască ochii atât dispecerii, cât și mecanicii ăia din locomotive. Ignoră semnale, li se rupe. La 01 August 2014, un marfar privat s-a ciocnit de un tren de pasageri în gara centrală a orașului german Manheim. În gară! S-au răsturnat două vagoane ale trenului de pasageri în care se aflau 110 persoane. 40 de persoane au suferit răni ușoare în accident și alte cinci au suferit răni grave. Putea fi mai grav dacă trenurile nu s-ar fi deplasat cu viteza mică, deoarece se aflau în gară.

   Tot din cauza nepăsării, mergând pe principiul german "this is not my job", mecanicii căscau ochii în altă parte, că doar există sistemul automat PZB 90, nu? Astfel încât, la 9 februarie 2016, două trenuri de pasageri s-au făcut zob ciocnindu-se frontal la viteză foarte mare, lângă Bad Aibling din districtul Rosenheim, sudul Bavariei. 12 morți și 85 de răniți.

   Cancelarul german Angela Merkel a transmis condoleanțe familiilor victimelor și s-a arătat încrezător că autoritățile vor face tot posibilul pentru a stabili "cum s-a ajuns la acest dezastru". Perfect!

   Sistemul automat care dirijează circulația trenurilor a fost verificat tehnic în urmă cu o săptămână în Bad Aibling și nu au fost găsite probleme, potrivit reprezentantului Deutsche Bahn pentru regiunea Bavaria, Klaus-Dieter Josel. Ei bine, sistemul ăla o fi bun, dar automat nu e, dacă i se permite unui Georgel să-l dezactiveze.

   Cu ochii într-un joc pe smartphone, Dorelul neamț a dezactivat sistemul "automat" permițând ambelor trenuri să intre pe linie. Cică ar fi realizat mai târziu ce a făcut, a încercat să trimită coduri de urgență dar a tastat tâmpenii pe calculator. Îți dai seama cum arată programele alea în germană? Durează juma' de oră până citești un cuvânt. O fi și extrem de complicat și încărcat cu informații inutile precum SAP-ul implementat într-o doară în multe companii nemțești.

   Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, s-a declarat "bulversata" și "întristată" de accidentul feroviar.
   Mai multe povești despre trenuri bușite puteți vedea în rapoartele din 2010 și din 2011 (GER). Probabil se găsesc pe google și pentru alți ani, vă las pe voi să căutați.



   Da, calitate, precizie și punctualitate germană. Să ne uităm la Berlin Brandenburg Airport. Au anunțat deschiderea pentru 2010. Nici acum nu e gata din cauza planurilor de construcție proaste, management prost, execuție proastă și... corupție! Au început să plănuiască la el în 1990 imediat după reunificare, la 5 septembrie 2006 s-au apucat de lucru. La 3 iunie 2012 trebuia să fie gata, așa că au făcut o simulare cu 12.000 de voluntari. Dezastru, doar 56% funcționa. Nu mergeau scările rulante, sistemele de tichete, jale mare. Oficial cică au fost probleme cu sistemele anti-incendiu. L-au dat afară pe directorul tehnic, Manfred Körtgen, l-au pus pe Horst Amann. Au anunțat deschiderea la 17 martie 2013.

   În septembrie 2012, FBB (Flughafen Berlin Brandenburg GmbH) a amânat deschiderea pentru 27 octombrie 2013. Pe 6 ianuarie, FBB anunță că aeroportul se va deschide în 2014, fără să dea o dată concretă. A mai demisionat unu', au mai dat afară pe altu', a mai trecut un an și, la 8 ianuarie 2014, FBB anunță că nu se poate deschide aeroportul în 2014. Pe 24 februarie, nea' CEO al FBB, Hartmut Mehdorn afirmă că deschiderea nu se poate face mai devreme de 2016.

   La 8 decembrie 2014, FBB începe să plănuiască să-l dea și p'ăsta afară (contractul expira în 2016). După o săptămână, Mehdorn afirmă că pleacă el de bunăvoie, da' să găsească pe altu' până în iunie 2015. Filme cu proști nemți! Karsten Muehlenfeld devine noul CEO, dar, după o săptămână, pe 20 martie 2015, o comisie parlamentară vrea să-l tragă de amigdale pe fostul CEO, Mehdorn. Tipic românește, Mehdorn se îmbolnăvește grav și renunță la toate funcțiile publice pe 21 mai 2015.

   Primarul Berlinului, Michael Müller, devine șeful comisiei de control pe 3 iulie 2015 și începe să se îndoiască de seriozitatea noului CEO. FBB vrea să deschidă în 2017, primarul vrea 23 aprilie 2016.

   Între timp au început să iasă la iveală detalii puturoase. Un fost CEO al FBB este reținut la 13 mai 2015 pentru niște mită primită în 2012, într-un plic, într-o benzinărie de pe autostradă, de la un director al Imtech, compania care construia părți din sistemul anti-incendiu. Pe 6 August 2015 dă faliment subsidiara germană a Imtech, pe 13 august s-a dus dracului și compania mamă. Pe cale de consecință, Martin Delius, șeful comisiei de expertizare a lucrurilor care au mers prost, afirmă că deschiderea anunțată la sfârșitul lui 2017 este îndoielnică. Tot pe la mijlocul lunii august 2015 încep să iasă la iveală noi cazuri de corupție, publicate într-un tabloid german Bild. Toate plățile către contractori urmează să fie revizuite.

   Puteți găsi povestea asta amuzantă pe Wikipedia. Tot aici sunt enumerate și prostiile pe care le-au făcut nemții în aeroportul ăla. Halucinant! Să luăm niște exemple:
  • Sistemul alarmare și de prevenire al incendiilor nu a fost făcut conform autorizației de construcție. FBB vine cu propunerea să angajeze 700 de oameni care să caște ochii după incendii. Propunerea a fost respinsă de către departamentul de supraveghere a construcțiilor (știau ei cum e cu nemții care se joacă pe smartfoane).
  • Din motive estetice, designerii au pus sistemele de absorbție a fumului în tavan, dar evacuarea nu se face direct pe acoperiș, ci fumul este pompat în jos prin niște puțuri prin subsolul clădirii! Evident, minunăția de proiect nu a funcționat cum trebuie și erau necesare lucrări de reconstrucție la scară mare.
  • Conductele de cabluri aveau fie prea multe cabluri, fie combinații incompatibile ca liniile telefoanele și cablurile de înaltă tensiune. 60 de kilometri de conducte de răcire erau deja instalate fără izolație! Pentru corectare, o grămadă de pereți trebuiau demolați.
  • Ventilatoarele exterioare erau prost amplasate, apa de ploaie intra lejer pe partea vestică.
  • 18 km de țevăraie prin care trebuia evacuat fumul de la incendii - avea scurgeri.

   Nemți, bă! Da' și când o fi gata, ce minunăție le-o ieși, hă?



   Și mă întorc la ce voiam inițial să povestesc... Oare mă pot angaja pe plantațiile de cafea din Germania? Cred că se oferă salarii bune, cafeaua e german qualitat, o cumpără tot prostu', nu?
   
   

22.02.2014

Organizare nemţească

   Nu prea pricep de unde atâta încredere în germani. A rămas un mit de undeva din vremea bunicilor. Împachetat frumos este prezent şi la TV sub formă de reclame, campanie electorală sau interviuri pe stradă. Se plimba reporterul lu' peşte pe stradă cu microfonu-n mână şi întreabă prostimea ce părere are despre. Iar prostimea zice "da, dom'le, îl votăm p-ăla. E organizat, punctual, de încredere, bla-bla, pentru că e neamţ"!!!
   Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen. Adică Carol I al României. Made in Germany. Adus de unii care l-au "abdicat" pe Alexandru Ioan Cuza pentru că nu prea le conveneau anumite reforme. Onorabil, în 1916, am fost conduşi în răzoi de partea Germaniei deşi poporul dorea altceva. Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen. Adică Ferdinand I al României. După, am avut Mihai I, Principe de Hohenzollern, vreo 3 ani. Carol al II-lea, rege al României, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, vrea şi el, aşadar îl descăunează pe Mihai. După 10 ani se cară şi rămânem iar cu Mihai I încă 3 ani. Se pare că tipii aştia aveau onoare, erau punctuali şi organizaţi (şi Carol II?) pentru că... erau militari.
   În prezent nemţii sunt un pic mai altfel. Calitatea germană e inexistentă sau made in China. Organizarea? Praf. Să ne uităm la Kaufland. Mai ieftin la multe alimente decât Lidl, Cora sau Carrefour. Produsele K-Classic sunt made in China. Ca mai toate produsele de pe piaţă. Organizarea magazinului e totuşi din Germania.
   Intri în magazin. Construcţia te obligă să dai o roată completă pentru a cumpăra cât mai multe produse de care nu ai neapărată nevoie. Primele raioane sunt cu fructe şi conserve. Punem în cărucior banane, mere, kiwi, spaghete şi sosuri. Mergem mai departe. Conserve. Bun, luăm şi d-astea. Ajungem la primele dulciuri şi prăjituri. Punem în căruţ nişte croissant-uri şi nişte prajituri. Luăm şi pâine, e una pentru juniori foaarte pufoasă. Merdenele, gogoşi, ţop în coş.
   Brânzeturi - se vând în punguţe de plastic la raionul specializat. Congelate, băgam în coş, după ce le-am introdus în punga termoizolantă. Începe să devină dificil, trebuie să fac mutări serioase ca să nu pun congelatele peste fructele fragile sau pâinea pufoasă.
   Chipsuri, dulciuri - in coş. Mezeluri, preparate din peşte - luăm şi d-astea. Câteva borcane de smântână şi iaurt. Hai si un bax de lapte, deşi în Lidl e mai ieftin dar nu am chef să mai pierd timpul pentru câţiva bănuţi. Poate şi un carton de ouă... Cu siguranţă nişte kefir, sana, iaurt potabil. Coşul se umple. Ferind ouăle am storcit pâinea, gogoşile şi merdenelele.
   Raionul de răcoritoare. Împărăteasa mi-a comandat apa plată pentru pitici. Umflu un bax, reuşind să storcesc bananele şi kiwi. La naiba, cărucioarele din Lidl au un suport special pentru baxuri. Uite şi nişte bere. Fac praf şi coissant-urile.
   Săr complet peste electrice/electronice/jucării care sunt extrem de scumpe în magazinul ăsta. Doar bateriile sunt mai ieftine aici.
   Mâncare pentru căţei şi pisici. Iau câteva punguţe, conserve. Sacii cu nisip-aşternut pentru pisică rezolvă prăjiturile şi chipsurile - le aplatizează. Ajung la casă unde constat dezastrul.
   Să le scriu în formularul de sugestii? Neah, mai bine scriu aici. Îl întreb pe casier cine e cretinul care a organizat magazinul. Răspunde cu mândrie, plin de patriotism: cei din Germania.



loading...